"Prin schiţele grupate în volumul Din lumea celor care nu cuvântă, Emil Gârleanu a inaugurat în literatura română genul de povestiri inspirate din lumea plantelor, gâzelor şi animalelor. Creaţii de maximă concentrare, denotând un subtil spirit de observaţie şi analiză, ele sunt străbătute de o vibrantă notă de duioşie şi blândeţe, de delicateţe sufletească şi omenie". (Teodor Vârcolici)