Fram era numai un urs alb, însă un urs adesea mai omenos decât unii oameni. Aceasta nu i-o iertau nici ursii, nu o înțelegeau nici mulți oameni. Țoață lumea, cu mic, cu mare, se bulucește la reprezentațiile Circului Strutki, vrând să-l vadă pe Fram, ursul polar. Or fi bune și celelalte numere cu tigri, maimuțe și clovi, dar tot Fram e răsfățatul publicului. Ghiduș, blând și deștept, mergând pe bicicleta și boxând sau împărțind bomboane copiilor, îi cucerește pe spectatori și circul întreg răsună de strigatele lor: "Vrem Fram! Vrem Fram! Vrem Fram!"...