Romanul Ion este o frescă a literaturii române, un roman obiectiv, social, modern și realist ce oferă o imagine circulară a satului românesc.

Drama, care zguduie din temelii viața satului Pripas, e declanșata de spectrul permanent al sărăciei materiale ca o teroare apocaliptică, adevărată obsesie a țăranului erou al romanului. Asemeni altui personaj al aceluiași roman, și lui Ion "părinții nu i-au dat decât suflet dintr-însul". Brutalizat de condițiile vitrege în care trăiește, Ion, purtând în adâncul sufletului o dragoste strivită, devine nesimțitor la tot ce se întamplă în jurul său.

Romanul Ion merită citit pentru că, pe lângă detaliile satului autentic surprins de Liviu Rebreanu, putem observa și structura personajului principal care trece cu ușurință de la extaz la agonie, de la sărăcie la bogăție și din nou la sărăcie, atât material cât și spiritual pentru că în final nu rămâne cu nimic.